Asociațiile reprezentative ale magistraților din România acuză DNA de atitudine totalitară și folosirea metodelor abuzive în anchetarea judecătorilor și procurorilor

Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), Uniunea Națională a Judecătorilor (UNJR) și Asociația Procurorilor din România (APR) condamnă ”lipsa de asumare de către DNA a responsabilității pentru măsurile și metodele abuzive pe care le-a folosit în anchetarea judecătorilor si procurorilor. Potrivit celor patru asociații reprezentative ale magistraților din România, aceste măsuri au mers ”de la anchete penale deschise împotriva unor magistrați – cu consecința îndepartarii lor din funcțiile ocupate și până la încălcarea secretului deliberării”, la ”verificarea” – prin anchete penale – a legalității și temeiniciei unor hotărâri judecătorești, ”cu inadmisibila încălcare a dispoziţiilor Constituției României si legilor justiției”.

Printr-un comunicat dat publicității, cele patru asociații reprezentative ale magistraților din România transmit că scopul acestor măsuri luate de Direcția Națională Anticorupție ”a fost declarat chiar de unii procurori din DNA Oradea, într-o înregistrare devenită publică, și anume de a crea un mediu ostil și de a “băga frica în judecători”, declarație gravă, încălcând demnitatea statutului de magistrat.

Însă, aceasta a rămas fără asumarea oricărei responsabilități din partea DNA cu toate că, prin comunicatul de presa din 7 ianuarie 2019, Secția pentru judecători a CSM a luat act cu maximă îngrijorare de conținutul înregistrării, care releva la DNA Oradea un mod de lucru având că finalitate deturnarea scopului justiției și, dată fiind gravitatea afirmațiilor din înregistrare, Secția pentru judecători a solicitat IJ și SIIJ să deruleze, cu maximă operativitate, cercetările ce se impun, ”absolut necesare pentru protejarea efectivă a independenței judecătorilor și pentru garantarea respectării drepturilor cetățenilor la o justiție dreaptă”, se precizează la începutul acestui comunicat.

”Nu trebuie să oferim nici un spațiu șantajului în lupta anticorupție”

În comunicatul din data de 15 ianuarie 2021, în contextul discuțiilor despre desființarea SIIJ, DNA a afirmat ca: “A susține că procurorii D.N.A. au comis fapte de abuz în serviciu și șantaj față de magistrați reprezintă un atac direct și nefondat la adresa instituției, care aduce atingere probității profesionale și independenței magistraților procurori”.

Trebuie precizat că acest comunicat a survenit ca ca răspuns la declarațiile reprezentantului UDMR, cel care, în contextul dezbaterilor privind SIIJ, a susținut ca revenirea la cercetarea penală a judecătorilor și procurorilor de către DNA nu este acceptabilă, folosind, printre argumente, cunoscutul caz al DNA Oradea.

”Am mai spus în discuțiile din coaliție ca suntem de acord cu desființarea parchetului special, deoarece am văzut că au existat probleme cu funcționarea acestuia. Totuși, i-am mai spus lui Stelian Ion ca nu ar fi în niciun caz acceptabil ca această putere sa fie redată parchetului anticorupție. Trebuie găsită o soluție, astfel încât DNA sa nu-i trimită în judecată pe procurori si judecători, deoarece am văzut ce abuzuri au avut loc în trecut. Am văzut la DNA Bihor cum se fabricau dosare judecătorilor care nu erau de acord cu rechizitoriile DNA. Nu trebuie să oferim nici un spațiu șantajului în lupta anticorupție”, a declarat reprezentantul UDMR.

AMR, AJADO, UNJR și APR: ”Replica DNA denotă aroganță și reflexe de tip totalitar”

În comunicatul transmis, AMR, AJADO, UNJR si APR subliniază, în primul rând, că replica DNA fața de un exemplu concret de anchetare abuzivă a judecătorilor de la Curtea de Apel Oradea ”denotă aroganță și reflexe de tip totalitar ale unei instituții care, în pofida argumentelor punctuale aduse de multi judecători de la instanțele din Oradea privind teroarea la care au fost supuși prin masurile si metodele abuzive ale DNA, totuși, unitatea de parchet nu admite ca a greșit și nu suporta nicio critică din partea nimănui”.

”În al doilea rând, pentru buna funcționare a oricărei instituții, calea de urmat este recunoașterea și asumarea greșelilor, reașezarea întregii activități în spiritul și litera legii, precum și exercitarea atribuțiilor cu bună-credință, conștientizarea și respectarea obligațiilor, cu asumarea responsabilităților corelative, așa cum legiuitorul le-a transpus în lege. Invocând în apărare, în mod abstract, principiile independenței justiției, lupta anticorupție, prestigiul instituției, la cea mai mică critica formulată de presă, demnitari, societatea civilă ori cetățeni, DNA face dovada că, după atâta timp, atâtea exemple, susținute prin hotărâri judecătorești definitive și hotărâri ale Plenului CSM, refuză să conștientizeze o realitate evidentă, continuând să o nege”, menționează reprezentanții celor patru asociații ale magistraților.

”Or, apărarea în mod real a principiilor pe care le invocă se face prin anchete penale derulate cu profesionalism, cu respectarea legii, imparțiale și temeinice, finalizate prin rechizitorii bazate pe fapte existente – nu pe suspiciuni ori fapte ce nu rezistă unei analize fundamentate, în fapt și în drept –, precum și pe probe legal administrate. Mai mult, atunci când în final se dovedește contrariul, respectiv că unele anchete au fost superficiale, nelegale, abuzive, etc., prestigiul instituției se menține prin analiza onestă a erorilor, prin voință reală de corectare a acestora și, în mod necesar, prin asumarea responsabilității – ca reflectare a componentelor esențiale ale statutului magistratului”

AMR, AJADO, UNJR si APR

”DNA a încălcat grav independența justiției”

Comunicatul AMR, AJADO, UNJR si APR transmite, pe de altă parte, că tocmai DNA ”a încălcat grav independența justiției în anii în care, în Rapoartele MCV, criticate punctual și fundamentat de asociațiile noastre, activitatea acestei unități de parchet a fost ridicată în slăvi, în numele luptei anticorupție, cu intolerabilă ignorare a activității constante și complexe a celorlalte parchete și a instanțelor”.

1. Un procuror general al României a fost forțat să demisioneze, că urmare a deschiderii unui dosar de pretins abuz în serviciu, ce s-a dovedit a fi fost construit pe cazul “fapta nu exista”, un judecător de la CCR, acuzat, a fost achitat definitiv, zeci de procurori și judecători (inclusiv de la ICCJ) au fost acuzați, iar ulterior cauzele au fost clasate chiar de DNA ori au fost pronunțate achitări definitive de către instanță, după ani de tracasări și suspendări din funcție, în care imaginea lor publică a fost distrusă. După clasare sau achitare prin hotărâri definitive, procurorii DNA nu au răspuns cu privire la aceste eșecuri și consecințele lor pentru cei ce au fost subiectele respectivelor anchete penale.

2. Procurorii DNA i-au audiat pe judecători și procurori, i-au cercetat penal și trimis în judecata pentru soluțiile pronunțate, ceea ce încalcă însăși esență independenței acestora, nucleul independentei justiției, aspecte ale căror urmări grave nu au fost nici până în prezent lămurite de CSM, garantul independentei justiției.

3. DNA și-a arogat dreptul de a fi o suprainstanță care a apreciat că hotărâri judecătorești definitive sunt nelegale și netemeinice. În acest sens, a se vedea Anexa 3 la Raportul de activitate al DNA, întocmit în anul 2015, în care toate hotărârile definitive de achitare din anul 2014 au fost imputate judecătorilor, fiind apreciate de DNA că nelegale și netemeinice. Nicio critica nu a fost adusa procurorilor care au instrumentat cauzele și au întocmit rechizitoriile finalizate prin achitări. Nicio asumare a responsabilității DNA pentru aceste achitări nu a existat.

4. Raportul Inspecției Judiciare privind respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecătorești în cauzele de competenta DNA sau în legătură cu acestea, adoptat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 225/2019, probează factual, limpede și indubitabil abuzurile comise de procurorii DNA contra judecătorilor și procurorilor. Rezulta din raport numărul mare de magistrați interceptați, perioadele îndelungate în care au fost cercetați penal, chiar din oficiu, perioade de timp intolerabil de lungi, în contextul regulilor procedurii penale, în care dosarele au fost lăsate în nelucrare că, în final, să fie clasate.

”Dincolo de statisticile triumfaliste ale DNA, toate dosarele cu magistrați soldate cu clasări ori achitări au afectat nu doar viața și cariera acestora, ci au adus și grave prejudicii de imagine justiției, scăzând dramatic încrederea oamenilor în justiție. Nicio analiză concretă și obiectivă a vreunui astfel de caz în care acuzațiile DNA s-au soldat cu eșec nu a fost adusă la cunoștința opiniei publice de către DNA, pentru a demonstra că instituția își înțelege menirea, își asumă responsabilitatea și este dedicată să pună în practică principiul potrivit căruia lupta anticorupție nu poate fi dusa cu încălcarea legii, a drepturilor și libertăților fundamentale”

AMR, AJADO, UNJR si APR

5. Înregistrările de la DNA Oradea, în care cinci procurori complotau să facă dosare penale, pe fapte inventate, unor judecători pentru a „băga frica” în ceilalți judecători ca aceștia să nu îndrăznească să pună întrebări în procese ori să mai achite vreun inculpat. Doi dintre acei procurori au fost revocați din DNA și sunt în prezent procurori la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor (aceștia au contestat măsură revocării în instanță), iar restul celor care au participat la complot s-au transferat și au fost promovați. După o astfel de înregistrare, DNA trebuia să ia masuri radicale, concrete și prezentate public, pentru că asemenea comploturi să nu mai fie posibile.

6. În comunicatele postate pe site-ul DNA, adică publice, persoanele implicate în proceduri penale, inclusiv judecătorii și procurorii, erau prezentate, chiar de la debutul acestor proceduri, că fiind vinovate, dat fiind că respectivele comunicate nu lăsau loc dubiului, ci utilizau expresii categorice la adresa acestor persoane, de genul: a săvârșit infracțiunea, și-a însușit, nu a respectat, a încălcat legea, a acționat în mod abuziv, a produs prejudiciu și altele asemenea. DNA a dezvăluit nu doar identitatea persoanelor acuzate ci, mai mult, i-a expus oprobriului public pe cei acuzați, prezentandu-i că fiind vinovați, înainte de a fi judecați. Așadar, DNA a mutat actul de justiție din instanțe în spațiul public, prin expunerea mediatică excesivă a persoanelor acuzate penal ori arestate preventiv și, în final, daca acuzațiile au eșuat, DNA nu a informat publicul despre aceasta, omițând să comunice soluțiile ce au fost date în favoarea persoanelor acuzate.

7. Metoda ”telejustiției” pe care DNA a înțeles să o practice ani de zile, inclusiv contra judecătorilor și procurorilor, scurgerile în presa de informații nepublice din dosare, cu nesocotirea principiilor esențiale ce guvernează procesul penal, reprezintă o amenințare clara la adresa independentei individuale a magistraților. Aceasta metoda a fost denunțată public de mai multe ori, inclusiv prin ”Memorandumul privind Justiția”, document programatic pe care l-am lansat și care a fost adoptat, în septembrie 2016, în adunări generale, de instanțe și parchete de la toate nivelurile ierarhice, mai precizează comunicatul AMR, AJADO, UNJR si APRP.

”Solicităm DNA să dea explicații publice”

În finalul acestui comunicat, AMR, AJADO, UNJR si APR solicită DNA să dea ”explicații publice”, considerând că ”independența fără răspundere deschide poarta spre putere discreționara și abuz”

”În contextul în care, din nou, prin comunicatul din data de 15 ianuarie, atitudinea DNA este de a nu-și asuma responsabilitatea pentru nimic, solicităm conducerii Direcției Naționale Anticorupție, în apărarea independenței magistraților și a independenței justiției, să dea explicații publice cu privire la următoarele date ce rezultă din Hotărârea CSM nr. 225/2019, fiind de maxim interes public și privind dosare cu judecători și procurori finalizate fie de DNA, prin clasare, fie de instanțe, prin hotărâri judecătorești definitive:

• modul în care a derulat, prin raportare la exigențele Codului de procedură penală, ale principiilor garantate de documentele internaționale la care România este parte, fiecare dintre anchetele cu privire la magistrați, din 2014 până în 2018, când s-a înființat SIIJ;
• durata procedurilor judiciare, ritmicitatea/neritmicitatea actelor de urmărire penală, perioadele de inactivitate, în fiecare dosar, motivele efective ale unor asemenea metode de exercitare a atribuțiilor;
• evidența în sistem informatic a repartizării dosarelor către procurori și a fiecărei treceri a vreunui dosar de la un procuror la altul, disjungere, conexare, acvirare;
• evidența în sistem informatic a duratei fiecărei proceduri judiciare, de la sesizare, până la documentul final emis de DNA, inclusiv evidența în sistem informatic a actelor de urmărire penală, respectiv a datelor dispunerii și efectuării acestora.

Subscrisele asociații, solicită, așadar, DNA să dea explicații publice clare, efective, întemeiate cu privire la aspectele anterior invocate, reamintind că independența fără răspundere deschide poarta spre putere discreționara și abuz”, se precizează la finalul comunicatului transmis de AMR, AJADO, UNJR si APR .